DAVID ȘI JURUINȚA FĂCUTĂ DOMNULUI

Ps. 132

Pentru David tot necazul a fost pregătirea lui
Pentru tronul lui Israel și slujirea Domnului.
Componenta cea mai sfântă a slujirii fără preț
Este inima lui David dar și gândul îndrăzneț

De a construi o Casă Domnului care e Sfânt,
Locuința din Israel pentru toți de pe pământ.
David nu putea să doarmă, n-avea liniște în gând.
Inima-i spunea în taină: ” Voi începe în curând.”

El visa să se închine lui Iehova Savaot
Pentru-o Locuință nouă, pentru-al Domnului chivot.
Auzea în gând îndemnul limpede și foarte clar:
”Haideți toți la închinare la al Domnului altar!”

”Doamne, scoală-Te și vino astăzi la odihna Ta!”
Asta-i ruga cea de taină care nu va înceta.
Preoții cei sfinți, chemații, sunt ca regele pios,
Slujba lor toți să și-o facă cu evlavie, frumos.

”Domnul a ales Sionul” aude David în vis.
”Voi avea urmaș de-acuma precum Mesia mi-a zis.”
Curgea lin promisiunea de mari binecuvântări
Hrană bună și aleasă din bogate îndurări.

David ca rege-n Israel el de-atunci se va-nălța
Când urmașii lui în viață de Domnul vor asculta.
Viziunea-ncet dispare, regele e fericit
Dumnezeu îl ascultase, rugăciunea i-a primit.