Ce-ar însemna Crăciunul, cu bradu-mpodobit,
De n-am cinsti pe Fiul, Hristos cel preaiubit?
Ce-ar însemna Crăciunul, cu daruri încărcat,
De n-am avea pe Fiul, Hristos cel întrupat?

Ar fi o sărbătoare cu sunet de chimval,
Cu surle şi paradă, cu măști de carnaval;
O datină lumească, un hârb de la păgâni,
Iar cei beţivi în hoardă ar fi atotstăpâni.

Și chiar cu daruri multe pe care le-am primi,
Cu mesele întinse, ce sărbătoare-ar fi?
Ce-ar însemna Crăciunul, chiar şi cu ieslea lui,
Dacă n-am primi Darul slăvit al Pruncului?

Ar fi oare pe lume iubire şi cântări,
De n-ar fi venit Fiul la noi din depărtări?
Ar fi oare Crăciunul un Praznic luminos
De n-ar fi sărbătoarea venirii lui Hristos?

Crăciunul este ziua când toţi ne amintim
Că-n lumea de necazuri în care vieţuim,
S-a pogorât Mesia la grajdul cel murdar,
Ca să ne-aducă pacea, să ne îmbrace-n har!

Crăciunul nu-i poveste, nu-i basm pentru copii,
E cea mai mare veste, răvaș din veşnicii:
Hristos, slăvitul Rege, a coborât la noi,
Ca să ne izbăvească de moarte și nevoi!