Hainele pe care le cumpărăm, indiferent de valoarea lor, se vor uza la un moment dat. Culorile, oricât au fost de vii odată, încep să se estompeze, materialul, oricât ar fi de calitativ, se subțiază, cusăturile, oricât de bine au fost făcute, cedează cu timpul. Pavel le spune galatenilor, și ne spune și nouă astăzi, că există o haină care nu se decolorează, nu se rupe și nu își pierde frumusețea niciodată, pentru că ea nu este opera mâinilor omenești iscusite, ci este opera harului divin.

Din acest motiv, atunci când suntem botezați în Hristos, nu facem un ritual religios, ci ne îmbrăcăm cu Hristos. Dumnezeu ne dă o identitate nouă, primim de la El o natură nouă și o acoperire care rămâne veșnică.

Haina pe care o îmbrăcăm atunci când intrăm în legământul consfințit prin botezul în apă este haina noii noastre identități. Metafora folosită de Pavel vorbește despre a fi învelit, a fi acoperit și înfășurat în Hristos, botezul fiind simbolul intrării noastre în această nouă identitate. Pavel face această analogie, pentru că în vremea lui, ca de altfel și astăzi, haina indică adesea statutul, rolul și apartenența celui care o poartă. Îmbrăcat în Hristos, ai neprihănirea Lui, ești fiu și fiică a Lui, și ești acoperit de rușinea păcatului.

Această haină nu se poate fi câștigată orice ai face, ci este primită în dar, atunci când noi credem și acceptăm jertfa lui Hristos.

Această haină are și marele avantaj că nu se degradează. Deși identitatea omenească se schimbă și se estompează, deși realizările noastre trec, puterea noastră trece, frumusețea noastră trece, Hristos nu Își pierde niciodată puterea și slava. A fi îmbrăcat în Hristos, înseamnă că nu te mai definesc greșelile tale, rănile trecutului tău sau încercările tale de a performa. De aceea, nu mai lăsa haina veche să te definească, pentru că ai o garderobă nouă în El.

Această haină nouă vorbește și despre unitatea pe care o primim cu toți cei care, asemenea nouă, sunt în Hristos (Gal. 3:28), pentru că odată ce te îmbraci în Hristos, se șterg vechile diviziuni. De fapt, haina lui Hristos este marele egalizator al tuturor celor care odată erau divizați, pentru că acum purtăm toți aceeași haină. Asta înseamnă că noi nu mai concurăm unii cu alții, ci aparținem cu toții unei familii. În Hristos, suntem fii și fiice. De aceea, în Hristos nu mai este loc să ne mândrim, să avem prejudecăți sau să ne simțim superiori unii altora. În consecință, trebuie să ne tratăm unii pe alții cu dragoste, respect, îngăduință creștină, pentru că haina pe care o purtăm ne obligă la un mod de viață.

Apoi, haina lui Hristos ar trebui să definească modul în care trăim, pentru că în Scriptură, metafora hainelor se leagă adesea de caracter (Rom. 13:14, Efes. 4:24, Col. 3:14).

Deși adesea nu gândim în acești termeni, haina pe care o îmbrăcăm ca și credincioși, influențează comportamentul nostru, pentru că la fel ca omul care poartă o uniformă și știe că reprezintă ceva, tot așa, când te îmbraci cu haina lui Hristos, acest lucru ar trebui să reflecte caracterul Lui în viața ta.

Purtarea hainei lui Hristos este o disciplină zilnică, care trece cu mult de perimetrul Bisericii. Asta înseamnă că zilnic, trebuie să alegi iertarea în locul amărăciunii, să alegi compasiunea în locul indiferenței, și să alegi ascultarea în locul comodității. A-L „purta” pe Hristos nu este un eveniment unic, ci o alegere conștientă, zi de zi. Întreabă-te în fiecare dimineață: „Cu ce mă îmbrac spiritual astăzi?”

În final, haina lui Hristos este siguranța noastră veșnică. Pe lângă faptul că această haină nu se uzează niciodată, Scriptura se încheie cu imaginea credincioșilor îmbrăcați în in subțire, strălucitor și curat, la nunta Mielului.

Haina pe care o îmbrăcăm la mântuire este haina cu care vom intra în veșnicie. De aceea, dragi credincioși, trăiți cu încrederea celui care este, în orice moment, pregătit pentru sărbătoarea cerească.

Acest lucru ar trebui să fie pentru fiecare dintre noi zilnic, un prilej de mare bucurie, dar și o mare responsabilitate. Dacă Hristos a făcut totul pentru ca noi să primim haina Lui, crezând în jertfa Lui, suntem chemați să facem și noi totul pentru a ne păstra haina mereu albă și gata pentru marele eveniment la care ne-a chemat Hristos și la care suntem așteptați să participăm: nunta Mielului.