Ce frumos este seninul
Când e ceru-ntreg senin!
Ce frumoasă e credința
Ce aduce biruința
Și se-ncrede pe deplin
În harul ceresc, divin.

Omenirea are astăzi
Sute de credinți – și zic:
Poate pentru asta, astăzi,
Nu mai știi în ce să crezi.
Nu se mai crede în nimic
De la tânăr până la bunic.

Și mulți au inimă de piatră,
Suflet gol, uscat și fără-alin,
Fiindcă l-au avut odată
Într-o negură întunecată
Prea cu câte toate plin,
Dar deloc cu ce-i divin.

Credincios deplin e-acela
Ce de toți e despărțit,
Dar cu toți e prin iubire,
În a Domnului simțire
Împăcat, desăvârșit,
Mulțumit că-i mântuit.

Credincios e numai cel
Ce se silește-n orice zi
Să trăiască-așa cum mâine
Ar ști că judecata vine,
Ar fi sigur c-ar muri
Și cu Domnul s-ar întâlni.

Dacă vei voi puternic
Ținta ce-ți propui s-ajungi,
Prin ne îndoită credință,
Cu o puternică voință,
Cu răbdare, ai să-nvingi
Și ținta sfântă s-o atingi.
Amin.
(Sâmbătă, 10 octombrie 2020)