Poștalioane cerești !
Autor: Traian Suciu
Album: Licurici de har !
Categorie: Adevăr
Câteodată ne rugam și așteptam răspuns de la Domnul pentru nevoii cărora El le-a ieșit in întâmpinare demult!


Poștalioane cerești!

Dis de dimineața alerg la marginea norilor cu suflet nerăbdător …
In întâmpinarea unui răspuns ce demult îl aștept ca sa vină…
Și sezand in rugă pe bordura din colțul de nor…
Ma uit lung spre înalt sa vad coborând depeșa din albă luimină…

Si ascult, sa aud rotile poștalionul ceresc huruind prin văzduh
In goana înaripatilor cai, ce zboară iute cum gândul ce trece. .
Prin mintea scapărătoare, prin sufletul blând, prin vietate de duh. .
Si timpul din clepsidra se scurge si încet se apropie de zece. .

Azi se pare câ in praful de stele, rotile poștalionului zăbovesc…
In dreptul altor borduri și altor pleoape deschise spre rază. .
Și trebăluind cu un baț nevăzut in crepătura de asfalt dumnezeiesc …
Cătarea priviri mele e cu băgare de seama pe miez de amiază…

Soarele îmi încălzește infrigurarea ce mi-a împins dorul asa de departe…
Și umbra mi-o face tot mai mica pe suprafața de praf sau de tină. .
Diligența harului nu poate fi mai mult decat de o clipă departe …
Și ceasul vesniciei își pleacă limba cu fruntea-n ojină!

Îmi plec urechea pe urmele pașiilor unor îngerilor ce coboara și urcă…
Sa aud măcar perceptibil un freamăt din potcoavă sau nare de murg…
Dar creedința mea in glasul himeric a unor păreri mi se-ncurcă. .
Și ziua se ingănă cu noaptea ce vine, in pitorescul amurg. .

Bordura mă îmbie ca un hamac prins in colturi de lună…
Când privirea nu-mi mai poate pătrunde orizontul ce nastea poștalioane
Și cobor spășit cu mâinile goale prin liniștea fără furtună. .
Un drum ce l-au făcut in fiecare zi muritori înviați, milioane

Și când credeam ca va trece ziua pe alt meridian de divină întâmplare. .
Mi-am găsit răspunsul asezat pe perna udată de lacrimi și dor…
Diligența iubiri lui Dumnezeu a trecut inainte de soare -răsare …
iar eu o căutam doar de la geana deschisă de ziuă ușor. .

Poștalioane Domnului vin uneori când răbdările noastre ca fluturi zboară…
Precum aripa lor se deschid pentru inimi care au mulțimi de întrebări. .
Din dragostea împăcări cu voia Lui lungi misive peste lume coboară. .
Poștalioane pregătite atent pentru zorii ce n-au cunoscut inserări …

Amin
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/311778/postalioane-ceresti