GÂNDURI
Ca o zvâcnire, un gând prin cap îmi trece, m-am hotărât să-l scriu,
Căci viața nu e certă, incertitudine în toate, doar Dumnezeu e viu,
Ca o cale ferată, are traseul ei, sunt curbe și macazuri,
Sunt sigură că întâlnești și hopuri, ce se numesc necazuri.

O primăvară ne dorim să fie viața, numai parfum și floare,
Dar nu este așa, nu este o cale dreaptă, e plină de vâltoare,
Trezire necesară, între noi doar o tăcere verde,
Ca un traseu defect e viața, în care omul fără Dumnezeu, doar pierde.

Vă pare crud ce spun, dar eu o știu, e doar realitate,
La un macaz te rătăcești pentru o clipă, atunci le pierzi pe toate,
Suntem doar oameni, efemeri și trecători, dar trebuie trezire,
Căci calea o alegem noi, alegerea corectă înseamnă mântuire.
Emilia Dinescu