Bucuria Domnului (3)   

   Bucuria Domnului este „tăria Vieții noastre”! Dacă suntem întrebați: „care și cum este această -bucurie a Domnului-? Religia ne-a învățat chiar invers -bucuria: să stăm cu capul plecat, să ne bucurăm plângând și să nu ne manifestăm bucuria, ci să ne distrugem inima cu înnăbușirea -bucuriei- plângând. Eu am experimentat asta. Ziceam, ce m-am bucurat! Da, mă bucuram la predica Cuvântului, la cântare... și după trebuia să stau în pat, nu-mi mai puteam ținea ochii și capul sus. Asta era -bucurie-? Nu, ci era prosteala religiei. Când nu mai auzeam predici și Cuvânt, puteam să mă bucur și cu râsete și manifestări ale trupului, dar asta nu mai era -bucuria- Domnului, pentru că nu mai era Domnul Isus Sursa bucuriei mele. Glorie Domnului Isus -Bucuria- noastră. Acum am ajuns să pot auzi religioșii citind și predicând altă evanghelie, am crescut și-i iubesc și mă rog să scape de ea și să-i înțeleagă șiretlicul, cum că nu poți să te bucuri numai cu ce scrie în doctrina noastră, să te îmbraci, să mănânci, să mergi, să ai, decât ce spune tradița oricare ar fi ea, căci nu esta nici o deosebire, toate religiile au aceiași sursă: mincinosul... Bucuria Domnului este -bucurie- chiar în  necaz și încercare, iar de acolo pot ca -bucuria- să excludă planurile mincinosului și râzând de el, nu are decât să fugă. I se taie respirația și nu mai are oxigen și fuge. Mulțumim Domnului Isus, pentru -bucuria-Lui glorioasă. Referințe:

   1 Tesaloniceni 1:5-6. „Căci Evanghelia noastră n-a fost adusă la voi numai prin cuvinte, ci și cu putere, cu Duh Sfânt și cu deplină convingere, așa cum, de altfel, știți ce fel de oameni am fost printre voi, de dragul vostru. Și voi ați devenit urmași ai noștri și ai Domnului, când, deși erați în mare necaz, ați primit Cuvântul cu bucuria care vine de la Duhul Sfânt.” ------ Asta-I Bucuria Domnului! Bucuria aceasta nu se vorbește numai cu vorbe, adică a citi Biblia și litera și fără puterea Duhului Sfânt, care descoperă Cuvântul inimii omului, iar Hristos Iubitul nostru Domn este binecuvântat și glorificat. Altfel vorbirea Evangheliei cu vorbe și litere, pune oamenii să se judece, să se condamne și chiar cei mari condamnă, ca să fie ei fără vină, pentru că nu se văd rezultate. Și apoi să auzi: nu este, nu avem, nu sunt pentru că ați mâncat, ați băut, ați greșit. Nuuu, nu, ci pentrucă vorbiți Cuvântul doar cu vorbe, fără Duhul Sfânt. Putem să ne amintim de famenul etiopian? Simplu, Filip spune Evanghelia, iar Duhul Sfânt îl naște din nou pe famen. Poate zici: „da nu scrie asta”. Ba da scrie. Când famenul a crezut, s-a produs nașterea lui din și în Hristos, iar Filip luminat de Duhul a înțeles totul. Ce a zis? Da se poate! Aleluiaaa, -bucuria- Domnului este tăria noastră. Famenul și-a continuat drumul în țara lui „plin de Bucuria Domnului”, și istoria lor spune că mulții au fost mântuiți în Etiopia, experimentând „Bucuria Domnului Isus Hristos”! Amin! (va urma)