Când treci prin necaz

Necazurile vin și pleacă
Dar nu stau numai oleacă,
Ci ele când s-au instalat
Și cu tine s-au acomodat,

Îți dau de furcă, te încurcă
Și-ți fac încercarea lungă.
În astfel de situații triste
Ștergi lacrimile cu batiste

Și spui not necazul tău
Bunului Dumnezeu
Căruia de tine-i pasă,
Știind că El nu te lasă,

El e cu tine în necaz mereu,
Nu duci singur acest greu.
El este ajutorul potrivit
Și e cu tine până la sfârșit.

Cu drag oferă ajutor
Când este chemat cu dor,
El nu stă în nepăsare
Când cineva un necaz are.

Se implică și ajută
Chiar dă și putere multă
Celui ce prin necaz trece
Deși îl lasă să-l încerce

Printr-o boală, sau tristețe
În tinerețe, sau la bătrânețe,
Căci vrea să-l curățească
Și mai mult să se sfințească.

Căci întotdeauna aurul curat
Este mai întâi prelucrat
Să poată avea strălucire
Trece prin probe de curățire.

Dacă vrei să fii aur curat
Te lași întotdeauna prelucrat,
Căci știe Domnul să lucreze
Știe cum să modeleze.

Vasul inimii dacă-i fisurat
Îndată trebuie reparat,
Și de asta se ocupă
Cel ce are experiență multă,

Cel ce-ți vine-n ajutor
Este Domnul Domnilor.
Dacă treci adesea prin necaz
Și îți curg lacrimi pe obraz,

Greul singur să nu-l duci
În fața Domnului să-l aduci
Cu alți doi frați sau și surori
Cum se oferă uneori

Să insiste în rugăciune
La Domnul să îi poată spune
De necazul celui în suferință
Ca să poată primi biruință.

Din Cuvântul Domnului am învățat:
Când doi, sau trei uniți au apelat
La Tatăl Sfânt cerând cu credință,
El a adus pentru cel în suferință

La acea problemă rezolvare -
Dacă a fost bolnav, i-a dat vindecare,
Iar în alt caz, de altfel, diferit
Ajutor ceresc a fost oferit.

E bine să venim cu stăruință
Să ne rugăm pentru cel în suferință,
Că suferințe sunt fel și fel,
Dar uniți să cerem la Acel

Ce poate ca să intervină
Și în dragostea-I divină
El se îndură și rezolvă toate
Nu le lasă nerezolvate,

Că unde nu poate omul
Se-ndură și rezolvă Domnul.
Bun e Tatăl care nu ne lasă,
Când suntem în suferință-I pasâ,

Pe El poți conta mereu
Așa e dragostea de Dumnezeu,
Mulțumiri fie-I aduse Lui,
Mare e bunătatea Tatălui!

Îl cinstim mereu și Îl laudăm
Nu numai când ne-ajută să scăpăm
Din necazuri sau din boală... ,
De aceea nu venim cu mâna goală.

Cu darurile de bună voie venim
Căci și așa vrem să Îi mulțumim,
Prin asta ne arătăm recunoștința
Față de Cel ce a adus biruința.

Slăvit să fie Domnul care ascultă
Pe cel cu inima durută,
Că se implică și aduce rezolvare,
A Domnului bunătate e atât de mare!

Cinste Tatălui din ceruri
Și azi și-n veci, de-a pururi,
Lăudat să fie Domnul
Că ajută cu drag omul.
Amin