În orice loc de pe pământ privesc
Și chiar spre cer de-mi ridic ochii blând,
Natura, păsărelele-mi șopesc
De mii de ori, cât poți să fi de sfânt.

Chiar toamna cu-a sa haină de culori
Și frunze ce se pierd ușor în vânt
Sublimul soare-nvăluit in nori
Declară glorios că Tu ești sfânt.

Albina și furnica-n zori de zi
Și orice vietate pe pamânt
Tot ce-ai creat, oricât de mic ar fi,
Te știe, recunoaște că ești sfânt.

Oriunde calc, sau îmi ridic privirea
La orice pas sau chiar la orice gând
Creația îți cântă nemurirea,
Tresaltă, radiază, căci ești sfânt.

Nu pot sa tac când tot ce mă-nconjoară
Se-alătură și izbucnește-n cânt
Mi-ai pus în inimă dulce comoară
Cu tot ce sunt sa spun: Doamne, ești sfânt.

Și m-ai săpat în palma Ta de Tată
Din naștere și până în mormânt,
Să n-am putere să Te uit vreodată,
Și-o veșnicie să proclam: ești sfânt.