1. Cunosc un sfânt locaș,
În care vreun păcat,
Sau vreo greșeală,
Sau gânduri rele
Nicicând nu au intrat.

2. O, Doamne, eu Te rog,
Cu sufletu-ntristat,
Revarsă-n mine
Orice suspine
Dar iart-al meu păcat.

3. O, fă-mă ca să pot
Pe Tine-a Te iubi
Și niciodată,
Prin nici o faptă
Să nu Te întristez.

4. Să pot, cum îmi doresc,
Intra-n orașul Tău
Fără păcate,
Plin de dreptate
Ca Salvatorul meu!

I: Harfa Coriștilor - 1905, cântarea nr. 40