Porumbiță, porumbiță
De ce plângi în odăiță
Și suspini mereu?
Gata fii, te pregătește
Că la noapte te răpește
Domnul, Preaiubitul Tău.

Da eu plâng de bucurie
Că mă duc în veșnicie
Îmi suspină inima de dor.
Ochii mei privesc în zare
Doru-n piept mă arde tare
Dup-al meu Mântuitor.

Porumbiță, porumbiță
De ce stai în odăiță
Cu privirea-n sus?
Și ce dor te-nflăcărează
Că în noapte rămâi trează
Porumbița Lui Isus.

Porumbiță, porumbiță
Pe genunchi în odăiță
Până când mai stai?
Te ridică din cenușă
Iată, Domnul e la ușă
Te va duce-acasă-n rai.