„... El să guste moartea pentru toți... ” (Evrei 2:9-10)

     Pictorul englez William Holman Hunt în 1871 îl zugrăvește pe Isus în atelierul de tâmplărie cu bustul gol întinzînd brațele, astfel că lumina care pătrunde pe ușă proiectează pe peretele din spate o umbră în formă de cruce. Pictorul a numit tabloul; „Umbra morții”. Cu adevărat, întreaga existență pe pământ a Fiului lui Dumnezeu a fost trăită în umbra morții. DE CE A TREBUIT CEL NEMURITOR SĂ GUSTE MOARTEA? Să încercăm un răspuns folosindune de textul din Epistola către Evrei amintit la început.

     I. Pentru a fi încununat cu slavă și cinste.  Sfânta Scriptură spune: „Dar pe Acela, care a fost făcut „pentru puțină vreme mai pe jos decât îngerii”, adică pe Isus, Îl vedem „încununat cu slavă și cu cinste”, din pricina morții, pe care a suferit-o; ... ”  Te întrebi firesc: „Nu a fost Fiul lui Dumnezeu încununat cu slavă înainte de a veni pe pământ?” Cu siguranță, Da! Însă în relație cu pământenii slava și cinstea o are doar cel care se indentifică cu ei și arată că poate să-i salveze. Pe Isus, datorită a ceeace a făcut pentru noi, Îl vedem încununat cu slavă și cinste. McGee: „De asemenea, un aspect pe care trebuie să-l reținem este acela că Domnul nu a fost încununat cu slavă și cinste pentru că a murit ci pentru că a venit pe pământ și a murit pe cruce pentru tine și pentru mine. Dați-mi voie să repet mereu că este un om în slavă. Acum 2500 de ani nu se afla acolo, ci era a doua persoană a Trinității, să-i spunem Iehova, căci Isus este Iehova. El era și este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, dar astăzi este și om adevărat. A luat asupra lui natura umană și, pentru că a făcut lucrul acesta, a fost încununat cu slavă și cinste în ceruri, cum nu fusese înainte”. (Daniel 7:9-14 anticipează... )

      II. Pentru a gusta moartea în locul nostru al tuturora.  Sfânta Scriptură spune: „... pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, El să guste moartea pentru toți.” Dumnezeu Tatăl avea un plan inițial pentru răscumpărarea omenirii prin har. Pentru împlinirea lui Fiul trebuia să se întrupeze, să se sacrifice, să coboare în adânca locuință a morților și să învieze. Numai așa putea fi biruit păcatul, moartea și Satana, cel care are puterea morții. McDomnald: „În bunătatea Sa, Dumnezeu a rânduit ca Cristos să guste moartea pentru toți. Mântuitorul a murit ca reprezentant și înlocuitor al nostru; adică, El a murit ca om și a murit pentru om. El a purtat în trupul Său pe cruce toată judecata lui Dumnezeu împotriva păcatului, pentru ca cei care cred în El să nu mai trebuiască s-o poarte niciodată”. Acum cerul poate să cânte în dreptul Fiului: „Vrednic ești tu să iei cartea și să-i rupi pecețile: căci ai fost junghiat, și ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din orice seminție, de orice limbă, din orice norod și de orice neam... Vrednic este Mielul, care a fost junghiat, să primească puterea, bogăția, înțelepciunea, tăria, cinstea, slava și lauda!” (Apocalipsa 5:9,12)

    III. Pentru a duce pe mulți în rai. Sfânta Scriptură spune: „Se cuvenea, în adevăr, ca Acela pentru care și prin care sunt toate, și care voia să ducă pe mulți fii la slavă, ... ”Domnul Dumnezeu, Cel prin care și pentru care sunt toate lucrurile, a întocmit un plan care prevedea ca mulți oameni să populeze cerul. Apostolul Pavel Îl binecuvintează pe Dumnezeu cu aceste vorbe: „Binecuvantat sa fie Dumnezeu, Tatal Domnului nostru Isus Hristos, care ne-a binecuvantat cu tot felul de binecuvantari duhovnicesti, in locurile ceresti, in Hristos. In El, Dumnezeu ne-a ales inainte de intemeierea lumii, ca sa fim sfinti si fara prihana inaintea Lui, dupa ce, in dragostea Lui, ne-a randuit mai dinainte sa fim infiati prin Isus Hristos, dupa buna placere a voii Sale, spre lauda slavei harului Sau pe care ni l-a dat in Preaiubitul Lui”. (Efeseni 1:3-6) Dacă te gândești la condiția noastră căzută, pe deoparte, și la intențiile slăvite ale lui Dumnezeu cu noi, pe de altă parte, te umpli de uimire. Pentru ca lucrarea aceasta să fie posiblă a trebuit ca Fiul lui Dumnezeu să rezolve perfect și odată pentru totdeauna problema păcatului.

IV. Pentru a ajunge desăvârșit. Sfânta Scriptură spune: „Se cuvenea, în adevăr, ca Acela pentru care și prin care sunt toate, ... să desăvârșească, prin suferință, pe Căpetenia mântuirii lor”. Dumnezeu Tatăl este descris ca Cel care a făcut toate lucrurile, și le-a făcut pentru slava și plăcerea Sa. Apoi, ca și amănunte, ni se spune că voia Lui este să ducă mulți fii la slavă, și, să desăvârșească prin suferință pe căpetenia celor mântuiți, celor duși în slavă. Te întrebi iarăși: „Nu era Fiul lui Dumnezeu perfect înainte de a veni pe pământ? Din nou trebuie să o spunem, Cuvântul vizează lucrarea umană a lui Isus. McDonald: „Care a fost costul glorificării noastre? Căpitanul mântuirii noastre a trebuit să fie făcut desăvârșit prin suferință. Cât privește caracterul Său moral, Domnul Isus a fost întotdeauna desăvârșit și fără păcat. Dar a trebuit să fie făcut desăvârșit ca Mântuitor al nostru. Pentru ca să ne cumpere răscumpărarea eternă, El a trebuit să sufere toată pedeapsa pe care o meritau păcatele noastre. Noi nu puteam fi mântuiți prin viața Lui fără pată; a fost absolut nevoie de moartea Sa înlocuitoare.

    Dați-mi voie, ca și concluzie, să închei cu vorbele lui J. Vernon McGee, poate ne mișcă: „Dragul meu, dacă mai putea convinge că Dumnezeu stă departe de oameni și că singurul lucru pe care l-a făcut este ca, văzând starea deplorabilă în care se află oamenii să le arunce din cer Biblia, spunând „Îmi pare rău de starea voastră; iată o carte și sper că ea vă va ajuta să vă croiți singuri calea”, sunt gata să-i întorc spatele. Dar Dumnezeu nu a acționat așa. El a venit pe pământ și a murit pe cruce pentru noi. Pentru că a suferit și a murit pentru noi, sunt gata să mă încred în El. Sunt gata să-L iubesc pentru tot ce a făcut pentru mine și pentru întreaga omenire”.