Tragedia zilelor din urmă
Autor: Augustin Tecar
Album: Epistole în versuri volumul 1
Categorie: Trezire si veghere
1 Corinteni 7:10
Privim cu groază tragedia
Ce se-ntinde pe pământ.
Infernul a dezlănțuit beția
Ce clatină din temelie familia
Și-i călcat al căsniciei legământ.
E călcat Cuvântul sfânt
Și cea dintâi dintre porunci,
Destrăbălarea-și ia avânt
Și-orice nobil caracter e frânt
Pe-altarul josnicei lozinci.
Plăcerea firii-i zeu murdar
Ce-și robește-nchinătorii,
Hulind ce-i sfânt primit în dar,
Arzând necurății pe-altar
Îngenunchează muritorii.
Porunca Domnului Cel Sfânt
Ne luminează prin Scriptură
Să nu ieșim din legământ,
Să-l ținem până la mormânt
Și dragostea să fie pură.
Despărțirea în căsătorie
E cel mai josnic pas făcut,
E cea mai mare tragedie
Cu urmări în veșnicie,
Cu plata unui greu tribut.
Cu copii loviți de soartă,
Lipsiți de-a dragostei podoabă,
De pacea binecuvântată,
Ce-ajung să fie măr de ceartă
Și nu sfinte săgeți în tolbă.
Pentru pacea din cămin
Nu-i prea mult orice răbdare.
Orice greu și orice chin
Poate-aduce un senin.
Dragostea-i biruitoare!
Amin.
(Vineri, 6 ianuarie 2023)
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/309933/tragedia-zilelor-din-urma