Când ești lovit, când eşti împins,
Trântit, zdrobit, strivit, învins,
Când nu mai ai nici o speranţă,
Şi aruncat, te vezi o zdreanţă...
Tu să rămâi şi-atunci senin,
Cu Aliluia şi Amin,
În a credinţei siguranţă.

Când nimeni nu mai vrea să-ţi dea,
Decât pelin și vorbă rea,
Şi-n jur duşmanii se adună
Cu dinţi de ură şi minciună...
Tu dă-le apa din ulcior,
Şi pâinea caldă din cuptor,
Şi prăjitura cea mai bună!

Căci eşti mai mult ca-nvingător,
Când stai cu-al Tău Mântuitor;
Ai biruinţa cea mai mare
În lupta înfricoșătoare
Când vii lângă vrăjmaşul tău,
Şi-ntorci un bine pentru rău,
Şi-l cucereşti cu-o-mbrăţișare!