Viața-i ca un cântec de vioară
Un scîâncet sub arcușul de artist
E ca o armonie-n fapt de seară
Ca melodia-n mâini de pianist

E ca o adiere-a dimineții
Ca foșnetul de frunze liniștit
Ca zumzetul cel magic al săgeții
Ca norii ce se-adună-n asfințit

Viața e ca vântul ce adie
Ca briza mării blânde-n zori de zi
Este ca și condeiul care scrie
Ce-a fost, ce este și ce va mai fi

Viața e un zbor de păsărele
Un murmur și un susur de izvor
E ca sclipitul trecător de stele
Ca râul liniștit și curgător

Viața mea și-a ta este o carte
Citită de la început pân' la sfârșit
De când ne naștem și până la moarte
De cei cu care-aicea am trăit

Cât încă mai avem aici suflare
E bine să privim puțin 'napoi
La existența noastră trecatoare
Căci toți plecăm de-aici cu pumnii goi

În fața Creiatorului ajungem
Și cei săraci, dar și acei bogați
Și bine-ar fi la urmă să culegem
Răsplata celor binecuvântați