Psalmul 49
Autor: Daniel Hozan
Album: Psalmi
Categorie: Diverse
Psalmul 49
Luați aminte, voi popare toate,
Locuitorii lumii, ascultați!
Și mici și mari, din case sau palate
Și cei săraci dar și acei bogați
Vorbi-va gura mea în multe rânduri
Cuvinte înțelepte, către bine
Și inima ce-mi poartă-atâtea gânduri
Ce-n adevăr, de judecată-s pline
Urechea mi-o aplec fără trufie
La-acele pilde ce-mi sunt insuflate
Cântarea mi-o încep cu bucurie
În sunete de harpă minunate
Și pentru ce m-aș teme bunăoară
În zile când presimt nenorocire
Potrivnicii când vin și mă-nconjoară
Și mă-nvelesc cu-a lor nelegiuire?
Ei însă se încred întotdeauna
În avuții, deși sunt trecătoare
Fără de minte se fălesc întruna
Cu bogăția lor ce este mare
Dar nu pot să-și răscumpere ființa
Nici unul pe-altul. . prin vre-un procedeu
Nu pot plăti, oricât ar fi dorința,
Răscumpărarea lor la Dumnezeu
A sufletului lor răscumpărare
N-o pot găsi niciunde-n lumea toată
E-atât de scumpă pentru fiecare
Că nici nu se va face niciodată
Căci ei nu vor trăi pentru vecie
În gheara morții vor cădea ca pradă
Toți bine fi-vor așezați sub glie
Căci nu au cum mormântul să nu-l vadă
Îl vor vedea, că nu-i pot sta-mpotrivă. .
Toți înțelepții lumii pier și mor
Și prostul și nebunul deopotrivă
Lăsând la alții avuția lor
Crezând că-n a lor case fi-vor veșnici
Și că în veac vor dăinui anume
Și locuințele. . deși sunt doar vremelnici
Au dat la țări întregi chiar a lor nume
Dar cei ce-s puși cu-atâta înălțare
În locul cel de cinste din odaie
Nu dăinuie ci este fiecare
Ca dobitoacele care se taie
Iată ce soartă au. . ce nemiloasă
Cei plini de-atâta-ncredere. . fierbinte
Precum și-acei care le cad în plasă
Urmându-le smintitele cuvinte
Sunt duși ca și o turmă la tăiere
În Locuința morților cu toții
Iar moartea care vine în tăcere
Îi paște. . și-i culege boldul morții
Și în curând acei fără prihană
Le calcă în picioare-a lor ființă
Le pleacă frumusețea ca o haină
Căci printre morți de-acum au locuință
Dar mie, Dumnezeu, fără zăbavă
Truditu-mi suflet știu că-mi va scăpa
Din Locuința morților grozavă. .
Sub ocrotirea Lui mă va lua
Deci nu te teme când se-mbogățește
Vreon om. . și visterii i se-nmulțesc
Când moare tot ce are-l părăsește
Nici visterii nu îl mai urmăresc
Se se tot creadă omul că-n vecie
Va fi ferice și-o să aibă pace
Să se tot laude cu-orice bucurie
Pe care-aicea și le poate face
Căci tot în Locuința-aceea sumbră
La-ai lor părinți vor merge ei odată
Și-n Locuința morții unde-i umbră
Lumină n-o să vadă niciodată
Da, omul care-i pus în cinste mare
Pricepere de n-are. . e durere
Cu dobitoacele el are-asemănare
Care sortite sunt pentru tăiere
09/28/2025 Daniel Hozan
Phoenix, Arizona
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/309667/psalmul-49