Te-am cunoscut în școala suferinței,
Cu lacrimi pasul meu când îl scriam,
Te-am cunoscut în valea umbrei morții,
În ea când eu adânc doar suspinam.

Te-am cunoscut în tainica grădină,
Atunci când glasul meu era tăcut,
Dar strigătul din inimă Isuse,
L-ai auzit căci el... nu este mut.

Te-am cunoscut în valurile vieții,
Când eu de ele-n larg eram împins,
Furtuna ai oprit să nu fiu Doamne,
De valul ei vre-o dată eu învins.

Te-am cunoscut în arșița pustie,
Izvor de viață Tu ai fost în ea,
Să pot răzbate golul ei în viață,
Ca toată să rămână-n urma mea.

Te-am cunoscut în susurul de ploaie,
În ea mi-ai fost mereu un adăpost,
Te-am cunoscut Isuse-n a mea viață
Tu vieții mele Doamne i-ai dat rost.

Te-am cunoscut atunci când apăsarea,
În față calea ei îmi așternea,
Ai șters și urma ei... și întristarea,
Să pot să fiu mereu pe urma Ta.

Te-am cunoscut atunci când întristarea,
În inimă să între își dorea,
Tu n-ai lăsat o clipă să se-așeze,
Tu Doamne-ai pus doar bucuria Ta.

Te-am cunoscut în lumea trecătoare,
Un drum spre infinit mi-ai arătat,
Să nu mă pierd mergând înspre pierzare,
Să fiu pe urma Ta cu-adevărat.
Amin