Pe aripi mă poartă iubirea,
Prin vise spre locul ceresc,
Sub cerul întins mă conduce,
În zbor doar în sus să privesc.

Mă urcă în grea încercare,
Să nu-mi plec privirea în greu,
Îmi dă doar putere iubirea,
Căci dragostea e Dumnezeu.

Pe aripi mă poartă sub ceruri,
Să văd visul meu împlinit,
Mă urcă mai sus și de stele,
Să-L văd pe-al meu Domn preaiubit.

S-ating raza sfânt-a iubirii,
S-o stingă nimic n-ar putea,
Căci veșnică este iubirea,
Și cel ce-o cunoaște pe ea.

Pe aripi ma poartă și mila,
Pe urma cea albă pășesc,
Să pot și prin valea adâncă,
Doar Lui să îi spun că-L iubesc.

Urc treaptă cu treaptă în visul,
Ce-și are-mplinirea doar sus,
Cu mine de mână prin vale,
E Mirele meu... e Isus.

Mă trece iubirea de ape,
De nori și de munți trec ușor,
De vremuri venite din urmă,
Eu trec cu iubirea în zbor.

Nimic nu-mi oprește-alergarea,
O țintă-mi stă-n față mereu,
S-ajung la sfârșit vreau acasă,
M-așeaptă în cer Dumnezeu.
Amin