La umbra aripii găsesc,
Odihnă-n încercare,
Sub ea izvoarele sunt vii,
Sunt pline de-ndurare.

Găsesc putere zi de zi,
Sub aripa întinsă,
Ființa mea nu poate fi,
În lupta grea învinsă.

Sub harul cel nemăsurat,
Mi-e pasu-ntotdeauna,
El se revarsă când pe cer,
E soarele... sau luna.

Mi-e hrană doar cuvântul sfânt,
Alung-amărăciunea,
În orice clipă-n viața mea,
Prezentă e minunea.

Pe aripile de un dor,
De-a sta cu El la masă,
Azi urc și zbor... căci dorul meu,
Mă duce-n vis acasă.

Sub negura de vremi ce sunt,
Nu voi opri vre-o dată,
Lumina cerului primesc,
Căci Dumnezeu mi-e Tată.

Sub ochii Lui e drumul meu,
Privirea Lui mă-mbracă,
Cu biruință-n vreme grea,
Mi-e viața cercetată.

Ma duce visu-n loc ceresc,
Să nu opresc pe cale,
Mă poartă-ntruna Dumnezeu,
Pe aripile Sale.
Amin