În lumea plina de dureri,
Să nu oprești în vale,
Cu pasul tău să-naintezi,
Și-n cântul cel de jale.

Chiar dacă norii vor veni,
S-aducă iar furtuna,, Să nu te temi", Îți spune El,
Aleargă totdeauna.

Chiar dacă umbre-or apărea,
În noapte-apăsătoare,, , Să nu te temi", de partea ta,
E marea îndurare.

Spre răsăritul ce va fi,
O-ntreagă veșnicie,
Prin noaptea lungă să privești,
Doar plin de bucurie.

Mereu puternic să rămâi,
În orice încercare,
Dreptatea Lui te va-nsoți,
Credincioșia-i mare.

Te va-nsoți pe-acest pământ,
Iubirea Sa întruna,
Aleargă ca să poți primi,
La un sfârșit... cununa.

Să nu te clatini forfotit,
De-o clătinare-adâncă,
Isus Hristos te-a mântuit,
Stai drept mereu și cântă.

Apleacă-te sub valuri mari,
Și fii plin de credință,
În aplecare vei primi,
Din ceruri biruință.

Sub stele teamă să nu ai,
De șoapte-ntunecate,
La cârmă este Dummezeu,
De tine nu-i departe.

El cârmuiește viața ta,
Spre răsăritul care,
Acolo-n cerul preaînalt,
Apusul el nu are.

Ce minunat va fi atunci,
Când Domnul va revine,
Va șterge lacrimi azi ce curg,
Va șterge și suspine.

Și ție Domnul îți va da,
Odihna Sa cerească,
Dar pân-atuci iubirea ta,
Doar pentru El să crească.
Amin