Mă aplec cu reverenţă...
Autor: Maria Luca
Album: clocot de cuvinte
Categorie: Zidire spirituala
Ochii îmi ridic spre ceruri... Doamne vreau să Te zăresc...
Vreau cu-ntreaga mea fiinţă să-Ţi spun iar că Te iubesc!
Undeva, pe-un colţ de cer s-au strâns norii însă ştiu
Că Tu eşti mereu acolo, Dumnezeul veşnic viu!

Mâinile-mi înalţ spre ceruri... Cât eşti Tu de minunat!
Dragoste cum e a Ta nicăieri nu am aflat
Şi când vii la părtăşie pacea Ta mă înfioară
Şi nu-i teamă să m-apese... şi nu-i rană să mai doară...

Îmi aplec genunchii-n rugă... Doamne cum să-Ţi mulţumesc
Pentru-atâta îndurare, pentru viaţa ce-o trăiesc?
Cum să-Ţi mulţumesc Părinte pentru Fiul Tău iubit
Ce pe-o cruce la Golgota pentru mine a murit?

Mă aplec cu reverenţă... Mi-ai mai dăruit o zi
Să mă bucur de lumină... să mai pot încă iubi
Şi din nou privesc spre ceruri... eşti acolo... mă veghezi
Mă-nsoţeşti pe calea dreaptă şi mă binecuvântezi!

Vulcan-31-08-2025
Mary
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/308588/ma-aplec-cu-reverenta