Cum aș putea, Isuse scump, s-o iau ‘nainte?
Cum aș putea să părăsesc al meu popas?
Când Tu ești al meu Părinte
Și m-ai iubit ‘naintea primului meu pas.

Cum aș putea să mă grăbesc când sunt cu Tine?
Cum aș putea să uit de al Tău bun ceas?
Când Tu ești Cel ce S-a oprit lângă mine
Și m-ai iubit ‘naintea primului meu pas.

Cum aș putea eu fără Tine să alerg?
Cum aș putea în urmă să Te las?
Când Tu ești Cel ce m-a învățat să merg
Și m-ai iubit ‘naintea primului meu pas.

Cum aș putea să n-aud a Ta șoaptă?
Cum aș putea să ignor al Tău glas?
Când Tu m-ai urcat treaptă cu treaptă
Și m-ai iubit ‘naintea primului meu pas.

Cum aș putea să pășesc fără Tine?
Cum aș putea eu de Tine să mă las?
Când doar Tu ești Cel ce mă ține
Și m-ai iubit ‘naintea primului meu pas.

De aceea, Isuse scump, țin minte,
Că m-ai iubit ‘naintea primului meu pas.
Așa că orice mi-ar sta înainte…
Fără Tine... nu fac niciun pas.