Ne-au spus la școlile din lume
De la catedre cu renume,
În hale universitare,
Cu aere autoritare,
Că Dumnezeu e doar poveste,
Că iadu-i mit, şi rai nu este,
Că din prostia lui poporul
L-a inventat pe Creatorul...

Dar totuși, îmi ridic privirea,
Și bolta-mi spune nemurirea;
Și simt în nopţile senine,
Că Dumnezeu e lângă mine...

Ne-au spus că la-ntâmplare-s toate,
Evoluate, nu create...
Că Dumnezeu, nici pomeneală,
Nu e de luat în socoteală,
Iar Biblia-i antichitate,
Pentru mulţimi întunecate,
Cu basme supranaturale
Și cu legende populare.

Dar totuşi când citesc Scriptura,
Și mi se umple cu ea gura,
N-aud un mit rostit băbeşte,
Ci, parcă Dumnezeu vorbeşte...

Ne-au spus că oameni mari, cu minte,
Pe care nimeni nu-i dezminte,
Ca Darwin, Marx, Gagarin, Lenin,
Sau Nietzsche, Freud, Stalin, Varenin,
Au arătat cu prisosinţă
În cărți de mare iscusinţă,
Că toată lumea noastră mare
A apărut la întâmplare...

Dar totuși, nimeni nu-mi arată
Cum s-a putut aşa vreodată,
S-ajungă broasca ciocârlie,
Şi calul doctor de chimie?

Ne-au spus că nu-i eternitate,
Că nu e viață după moarte
Degeaba cinste și iubire,
Căci nu este dumnezeire,
Că totul zboară și dispare,
În negurile de uitare;
Nici judecată n-o să fie
Căci toate sunt zădărnicie.

Dar simt deasupra mea o Mână,
Străpunsă... , gingașă... , stăpână...
Şi-un glas: “ Ţi-am pregătit o casă,
Te-aștept cu drag să vii la masă.”