Copilul meu când te-am primit,
Eram mereu în gândul tău,
De ce tu azi te-ai împietrit
Și-ai părăsit Cuvântul Meu.

Privește în urmă pașii tăi
Pe unde ai călcat mereu,
Și spune-mi, cine te-a păzit?
Să nu fi înghițit de rău.

Eu Domnul, asupra ta veghez,
Eu te iubesc neîncetat,
În Mîna Mea te modelez
Ca să te fac un vas curat.

De ce tu inima-ți împarți?
Cu, lucruri ce nu-s de folos,
Și nu poți Cerul să îl cauți
Trăind în adevăr frumos.

Atâtea lucruri te distrag
Te ostenești fără folos,
Privește în sus o, suflet drag!
Trăiește-ți viața cu folos.

Căci toate-n lume-s trecătoare,
Dar trebuie ca să alegi...
Doar lucrurile ziditoare,
Ca roade bune să culegi.

Să înaintezi pe calea îngustă,
Și să veghezi pe drumul tău,
Căci mare e răsplata celor
Ce ascultă azi de Dumnezeu!

Și nu lăsa ca suferința,
Să împietrească chipul tău,
Căci Eu, ți-am întocmit ființa
Și Eu te izbăvesc mereu!

Alege astăzi bunătatea,
Credincioșia să n-o uiți,
Alege astăzi și dreptatea
De Dumnezeu mereu să asculți.

Și de vor fi încercări pe cale,
Cu tine Eu voi fi mereu,
Să îți păstrezi mereu credința
Rămâi mereu copilul Meu!