De-am lăsa prezența Ta
Să ne umple inima,
Nu am fi conduși de eu,
Am slăvi pe Dumnezeu
Prin purtare și prin cânt,
Prin slujire și Cuvânt,

Vorba ne-ar fi cântărită,
De iubire însoțită,
Nu am arunca cu piatra...
Când am aruncat săgeata,
Ea țintește și lovește,
Totdeauna ea rănește!

Iar apoi, rău de ne pare,
Nu vom sterge-o lăcrimare
Cu tăceri bine mascate!
Pocăința fără fapte
Este moartă! Biruința,
Poate să o dea credința!

Introspecția e-o avere,
Duhul Sfânt e mângâiere,
Pacea o găsim iertând...
Nu răspundem blestemând,
Ci vom binecuvânta,
Chiar de este rana grea!

Oamenii sunt slabi în toate,
Predispuși înspre păcate,
Dar Isus Cristos Preasfântul,
Ne-a dat Harul și Cuvântul,
Ca prin crez și ascultare,
Să primim eliberare.

Ispășind a noastră vină,
A deschis drum spre Lumină
Să ne împăcăm cu Tata!
Aleluia! Maranata!
Fie Dumnezeu slăvit,
Căci așa mult ne-a iubit,

Că a dat pe Fiul Său,
Ca să moară-n locul meu
Și al tău și-a celor mulți!
Poți tu oare să asculți,
Să te-apleci, să te smerești
Și de rău să te căiești?

De am fi toți veghetori,
Ne-am gândi de două ori,
Înainte de-a-ntreprinde
O acțiune ce cuprinde
Fapte, vorbe și jignire...
Ce exemplu-i de sfințire?

Lasă Tată mila Ta,
Peste oameni și nu da
După merit, nimănui!
Vrem să fim ai Domnului,
Ne-nsoțească Duhul Sfânt,
Cât trăim pe-acest pământ!

16/08/2025, Popești-HD- Lucica Boltasu