Când Israel s-a strâns la Mițpa, erau în duh de pocăinţă,
Cereau cu post și rugăciune iertare pentru necredinţă...
Și-n ceasul adunării sfinte, când au respins orice Baal,
S-au adunat şi filistenii să dea atacul infernal.

Aşa-i și azi: când stăm la Mițpa, în ceasul sfânt de rugăciune,
Se strâng în jur și filistenii, cu planurile lor nebune,
Dar Domnul vine într-un vuiet, în faţa Lui duşmanii pier,
Şi-o piatră ridicăm la Mițpa: “Eben-Ezer! Eben-Ezer!”

... Când Israel s-a strâns la Mițpa, au adus apa din pâraie,
Ca jertfă Domnului s-o toarne, căci de la El avem noi ploaie;
Dar filistenii-au dat asaltul, să rupă și să strice tot;
Și-atunci, ieşi la bătălie, pe nori lehova Savaot.

Şi azi când strângem din izvoare Cuvântul Domnului de pace,
Se-aude zăngănit de arme, vin filistenii să ne-atace.
Din Gat pânʼ la Ecron e zarvă sub vrăjile lui Lucifer,
Dar noi am ridicat altarul: “Eben-Ezer! Eben-Ezer!”

... Când Israel s-a strâns la Mițpa, cu jertfa pentru mistuire,
Atunci și filistenii aprigi s-au pregătit pentru lovire...
Când fumul arderii preasfinte se ridica încetişor,
Și Dumnezeu porni la luptă cu vuiet înfricoșător.

Iar azi când cercetăm Cuvântul și Jertfa Sfântă de pe cruce,
Răcnesc de moarte filistenii, turbaţi pe cine să apuce.
Dar noi rămânem lângă Domnul, cu ochii îndreptați spre cer!
El e cu noi și nu ne temem: “Eben-Ezer! Eben-Ezer!”