Fiicele străbunei Sara! Domnului Isus îi place,
să aveţi în voi podoaba de smerenie și pace!
Nu urmați parada modei, și nici hainele trufiei!
Frumuseţea v-o dă Domnul, fiice ale-mpărăţiei!

Nu podoaba din afară este cea adevărată,
ci smerenia și harul, pacea, inima curată.
Sara aştepta supusă, după binecuvântare;
Fiicele ei v-ați făcut voi, în credinţă și-n umblare.

Izabelele din lume nu trăiesc după Scriptură.
Vreți să-ajungeţi ca și ele, bufe de sperietură?
Azi cerceii sunt la modă, dar aici e adunare!
Nu e hora din Poplaca, ci e loc de închinare.

Nebunie și sminteală: fustele de tot crăpate,
pălăriile umflate și sprâncene deplasate...
Unghiile albăstrele, peste brațe - tot brățele
și la gât, talăngi de aur, lănțișoare și mărgele...

Toate-acestea sunt în lume, chipul lumii care moare...
Dar nu lumea ne învaţă cum să fim în adunare.
Ascultaţi, Cuvântul vieţii vrea și azi să ne îndrume:
“Eu nu sunt din lume, Tată! Și nici ei nu sunt din lume!”

Fiicele străbunei Sara! Luaţi-vă podoabe sfinte,
cum se îmbrăcau, în cinste, sfintele de mai ʼnainte...
Într-un duh smerit şi gingaș, chiar în lacrimi şi înfrângeri,
o priveliște măreaţă pentru oameni, pentru îngeri!