Cântarea Preaiubitului (Pilda vierilor Marcu 12:1-12)

Pe-acest pământ, un Om, cel mai bogat în toate
A vrut ca să sădească o vie minunată (Ier 2:2)
În țara cea mai bună, ca să aducă roade (Num 14:7)
Și binecuvântare să fie-n lumea toată. (Is 19:24)

În țara-n care curge și laptele și miere (Num 13:27)
A pus-o chiar în mijloc, pentru întreg pământul (Is 19:24)
Cea mai aleasă viță, sădita cu plăcere (Is 5:2)
Cu multă bucurie, El rodul așteptându-l.

Cu gard a 'mprejmuit-o pe via cea aleasă
Mistrețul să n-o râme, vitele să n-o pască ( Ps 80:13; Is 5:5)
Să nu fie de jaf, ci să fie culeasă
Și mult doritul rod la vreme să-l primească.

El i-a săpat pământul, l-a curățit de pietre ( Is 5:2)
Câmpia cea mănoasă plină de rod să fie,
Strugurii cei mai buni, s-astâmpere orice sete (Is 5:4)
Nădăjduia să facă întreagă a Sa vie.

El a săpat și-un teasc, ca rodul să-l zdrobească
Să curgă vinul dulce din rodul cel bogat
Din orice colț al lumii, oricine să dorească
Să vină și să guste din rodul minunat.

În vie, chiar la mijloc, un turn a mai zidit (Is 5:2)
Vierii lui Israel să stea și să vegheze
Să vadă ce le spune Stăpânul Preaiubit (Hab 2:1)
Și via arendată cu drag să o lucreze.

Ce mai putea să facă pentru via bogată?
Nimic nu îi lipsea, era cea mai de soi (Ier 2:21)... .
El a plecat din țară, o vreme-ndelungată
Și via a arendat-o unor vieri... ca noi.

Un rob a fost trimis la vremea potrivită
Să ia din rodul viei o parte, cum s-a spus
Vierii l-au bătut, din roada mult dorită
Nimic ei nu i-au dat, și nu s-au mai supus.

Alți robi au fost trimiși cu-aceeași misiune
Au fost răniți la cap, au fost batjocoriți
Deplina ascultare a lor, e o minune
Pentru dorita roadă să fie chinuiți!

Trăgea mereu nădejde că ei vor înțelege
Că via e a Lui și rodul aștepta.
Alt rob a fost ucis de ei, fără vreo lege
Stăpâni erau vierii acum pe via Sa.

A tot trimis mulți robi, mereu, fără-ncetare
Vierii i-au bătut, pe mulți au omorât
Era de ne-nțeles, cum mai avea răbdare?
De dragul cui Stăpânul nimic nu le-a făcut?

"Ce-aș mai putea Eu viei să îi mai fac, spre bine?
Acum a mai rămas doar Fiul Preaiubit,
Îl vor primi cu cinste, toți știu că lângă Mine
Cu multă bucurie, El via a sădit."

Vierii toți, văzându-L, s-au strâns la sfătuire
"Iată Moștenitorul! Veniți să-L omorâm!
Să ne rămână nouă întreaga moștenire
Să nu dăm nicio roadă, să facem ce dorim!"

Au pus mâna pe El, cu toții, într-o seară
L-au omorât cu ură, pentru iubirea Sa
Trupul I-au aruncat din via Sa afară
Fără să țină seama apoi ce va urma.

Acum ce le va face Stăpânul de' îndată?
Ce mai putea să facă în bunătatea Sa?
Va nimici vierii și via minunată
Altor vieri smeriți El o va arenda...

Suntem și noi vierii și via arendată
E viața ce Stapânul la toți a-ncredințat,
Cea mai dorită roadă, ce este așteptată
E lauda, mulțumirea pentru tot ce ne-a dat.

Ce-ar mai putea să facă azi Dumnezeu spre bine?
De mii de ani 'Și-arată iubirea-n orice fel
A dat pe Fiul Său, S-a dat cu tot, pe Sine
Nu ne mai cere jertfe, ci doar credința-n El.

Pricepem și noi pilda? Și pentru noi e dată!
Ne este împotrivă? E pilda de folos?
Căci Dumnezeu, prin Fiul, acum ne este Tată,
Suntem roada dorită, prin jertfa lui Hristos.

Nu am citit și noi acel loc din Scriptură
Cum Piatra cea aleasă, zidarii-au lepădat?
Tot ce-a făcut Hristos, ce-a spus spre-nvățătură
Pentru salvarea noastră, e-un lucru minunat?

"Stăpâne Preaiubit, așa cum e-n Scriptură
Cântarea despre vie, cânta-vom ne'ncetat (Is 5:1)
Tot ce-a făcut Hristos ce-a spus spre-nvățătură
În ochii noștri, Doamne, e cel mai minunat!

Amin!