Frumoasă ești iubito, mereu o primăvară,
Cum crinul stă în floare, în toiul cel de seară,
Iubitul tău coboară, să te admire-ar vrea,
Mireasmă sa culeagă, Tu ești mireasa Sa.

Frumoasă ca și Țara, de sus fii pregătită,
Privirea doar de ceruri, să-ți fie alipită,
Mereu în scăldătoarea, iubirii tu să fii,
Să clocotească-n tine, doar dragostea dintâi.

Tu fii neprihănita, ce-asteaptă-n cânt mereu,
Să fie ea atinsă, doar de Iubitul său,
Ești singura aleasă, din toate pe pământ,
Aleargă fluturată, în plete de un vânt.

Plăcută fii în toate, căci El te-a desfătat,
La ape de odihnă, te scoate l-adăpat,
Acolo-ți dă iubirea, ce-atinge glasul tău,
Ca să înalți cântarea, de dragoste mereu.

Frumoasă fii și-n noapte, sub stele argintii,
Iubitul tău admiră, lumina-n vremi târzii,
El este cum e luna, în loc înălțător,
Topește-te sub raza-i, în tine doar de dor.

Curată pe picioare, să calci grădină Sa,
Să lași o urmă albă, mereu în urma ta,
Trezește-te... deschide, să intre mult ar vrea,
Dezbracă-te de toate, o haină vrea să-ți dea.

Cu ochi scăldați în lapte, obraji înmiresmați,
Privește azi spre tine, iubito... să te-nalți,
În zbor sub nori de ploaie, tu aripi ai primit,
Cuprinde-a ta iubire, în zbor spre infinit.

Să nu te temi de vântul, venit din miază zi,
El sufla peste tine, curată tu a fi,
Să picure mirosul, plăcut ce-i lui mereu,
Tu ești a lui iubită, iar El... Iubitul tău.

Fii o gradină-nchisă, pecetea El ți-a pus,
Să nu pătrundă nimeni, să stea în tine-ascuns,
Deschisă fii iubito, doar pentru-al tău Iubit,
Cu frumusețea-ți rară, pe El l-ai cucerit.

Să nu lași ca străinii, mirosul neplăcut,
În tine ei să-l lase, fii ca la început,
În focul de iubire, în dezmierdări mereu,
Plăcută pân-la capăt, pentru Iubitul tău.
Amin