Dă-mi iarăși bucuria, să pot a te sluji,
Și sprijină-mă-n Duhul, să nu pot obosi.

Dă-mi Doamne din puterea, ce-o ai doar Tu mereu,
Să pot urca calvarul, atunci când este greu.

Fă-mi Doamne o zidire, în adevăr... iubire,
Pe stânca ce mă-nalță, spre-o lungă nemurire.

Pe culmea ce se-nchină, și ea în fața Ta,
Să fiu pe urma albă, ce sângera cândva.

Dă-i inimii un cântec, căci vreau mereu să-ți cânt,
Să-ți laud îndurarea, căci numai Tu ești sfânt.

O jertfă doar plăcută, fă-mi viață ca să fie,
Căci vreau s-ajung în ceruri, cu Tine-n veșnicie.

Dă-mi Doamne-nviorare, să-mi fie dulce viața,
Adapă-mă cu roua, ce-aduce dimineața.

Să-mi speli nelegiuirea, să fiu aș vrea curat,
Să fiu fără de pată, și fără de păcat.

Mai alb ca și zapada, aș vrea să fiu și eu,
Așa cum sus pe cruce, era și Fiul Tău.

Din mine fă o, Doamne, ce numai Tu ai vrea,
Doar slava Ta să fie, văzută-n viața mea.

Ridica-mă din noapte, să văd un răsărit,
Deschide-mi ochii Doamne, să nu fiu rătăcit.

În adevăr Tu poartă-mi, ființa pe pământ,
Adu-ți mereu aminte, de-al nostru legământ.
Amin