Dor călător, nemuritor
Ape târzii, care curg spre aval
Tărâm promis, nemaivăzut
Corăbii albe urcă spre mal

Tânguitor, ades murmurând
Vremea e-o schiță, pictată pe ape
Care se bat, care se frâng
În anii uitați de singurătate

Și-i ceasul ca-n cer scăpărând din Înalt
Oștirea de îngeri cu săbii în soare
Să curgă spre malurile lumii, vuind
De dor de cer, de așteptare...

Biruințele lui David