Pomul cunoașterii (6)   

   Pomul cunoașterii binelui și răului, sunt în același pom. Între acest bine și rău, este o mare deosebire, văzută de orice om, dar „sursa”, este același pom, aceiași putere, aceiași pricepere, același domn, domnul veacului acesta, înșelătorul din Eden, care prin minciuna lui a aruncat toată rasa umană în moarte, moarte spirituală, despărțire de Creatorul lui, pe vecie. Ăsta a fost planul lui, dar Dumnezeu în Hristos, a biruit la Cruce, să ne salveze și să ne aducă la Viață, în Hristos, Pomul Vieții. -Pomul Vieții-, poate vei zice și El are „binele” și dacă îl are cum facem desosebirea între aceste „bine” și bine? Acum oamenii pe pământ nu au conștiența acestor doi pomi, pentru că aceste lucruri importante a avut mincinosul și înșelătorul șmecheria să așeze peste aceste Adevăruri, o mahramă, ca să nu vadă lumina în ele. Au fost acoperite și cauza este religia, ea a fost și este arma care lucrează și a adus în scenă „faptele” bune incluse din pomul cunoașteri binelui și răului, care zice, „hai fă „binele”, că asta-i place Domnului, fă cât poți de mult, mai bine azi ca ieri, să nu faci rău, fă numai bine. Și omul citește „să deosebesc -binele și răul- ” Dar i-a acoperit ochii să nu priceapă că bine-rău sunt în același pom și din aceiași -sursă-. Și aici este ceea mai mare orbire pe care cel rău a reușit-o. A fost o performanță pentru el, reușind acoperirea acestui Adevăr adevărat. Este „binele” din Hristos, care este Viață, din -sursă- diferită de binele din pomul cunoașterii. Aici avem Harul lui Hristos să ne învețe și neprihănirea Lui să ne dea adevărata noastră autoritate în conștiința noastră, ca să putem discerne -binele și răul, de „binele din Hristos Viața noastră, care este Pomul Vieții. Glorios, fără a mânca hrană tare nu poți pricepe „cuvântul despre neprihănire”. Și „neprihănirea” „dreptatea” lui Dumnezeu, nu o egalăm cu bine-rău din firea adamică, când eram morți în păcatele noastre. Acum fiind drepți în Hristos, binele și răul nu ne mai caracterizează, îl deosebim oricând vine, pentru că acest „bine” vine cu „a face, pentru a fi”, iar noi ușor îl dăm la o parte și facem „binele” din Hristos, pentru că -suntem- din El, din Hristos.

   Evrei 5:13-14. „Și oricine nu se hrănește decât cu lapte nu este obișnuit cu cuvântul despre neprihănire, căci este un prunc. Dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a căror judecată s-a deprins, prin întrebuințare, să deosebească binele și răul.” Amin! ... . . Să deosebim binele și răul de neprihănirea și binele lui Hristos. Oricum suntem destul de înțelepți, ca să citim și să înțelegem că era altfel dacă expresia „binele și răul” era exprimată așa: -Să deosebim „binele DIN rău”, așa cum învață religia și mirarea este că făcând asta nu se ajunge nicăieri, ci se învârte azi cu bine mâine cu rău și așa mai departe tot și iar așa. Adevărul lui Hristos, Singurul care ne poate lumina mintea și da înțelepciune și pricepere. Amin!