Învață-mă Doamne din veri și din toamne, în urmă durerea sa pot eu lăsa,
Să merg înainte, spre cele ce-s sfinte, să-ți văd nemurirea, să văd slava Ta.

Ascultă-mi strigarea, ce-o știe și zarea, un cântec de slavă sub soare îți cânt,
S-audă pământul, frumos mi-este cântul, prin arșița vieții nu tac eu nicicând.

Învață-mă Sfinte, să pot lua aminte, la graiul iubirii ce este-auzit,
Căci vremea-i la Tine, și cea care vine, a Ta-i judecata Părinte iubit.

Ascultă-mi azi gândul, ce zboară ca vântul, dorește s-ajungă odihnă să-i dai,
Dorința mi-e mare, e una sub soare, să am începutul cu Tine în Rai.

Învață-mă Tată, doar voia Ta toată, să port împlinirea în inima mea,
Învață-mă dorul, să știu ce-i fiorul, să am așteptarea când vremea e grea.

Păzește-mi privirea, arată-ți iubirea, să nu dai uitării al nostr' legământ,
Rămâi lângă mine, să fiu vreau cu tine, pe calea sub soare spre locul cel sfânt.
Amin