Sub stele și sub lună,
Spre ceruri eu privesc,
De tine dragă mamă,
Mereu îmi amintesc,
De serile-mpreună,
Atunci când ne spunea-i,
Ce minunat e Domnul
Vre-o dat nu oboseai.

Cu dor privesc trecutul,
Aș vrea să mai trăiesc,
Măcar numai o clipă,
Cu cei ce îi iubesc,
Aș vrea iubită mamă,
Să-ți spun ce nu ți-am spus,
Cât te iubesc pe tine,
Cât te iubesc nespus.

Azi vremea iute trece,
O, mamă... mama mea,
Durerea este mare,
Prezentă este ea,
Ascunsă-i suferința,
Ce-o duc atât de greu,
Mi-e dor de tine mamă,
Iar dorul este greu.

Să-ți simt vreau mâna caldă,
Pe-obrazu-mi obosit,
La pieptul Tău mămico,
Să stau necontenit,
În pieptul tău cum bate,
S-aud inima ta,
Să mă săruți pe frunte,
O, cât de mult aș vrea.

Aștept cu nerăbdare,
Din nou sa te-ntâlnesc,
În ochi iubită mamă,
Aș vrea să te privesc,
În locul unde nu e,
Durerea ce-ai răbdat,
Acolo-i fericire,
E locul minunat.

Sub soarele pe ceruri,
Ce nu va asfinți,
O-ntreagă veșnicie,
Mămico noi vom fi,
Aștept cu nerăbdare,
Să treacă timpul greu,
Să fim iar împreună,
Acolo-n empireu.
Amin