Tu mi-ai dat lumină, ca să pot vedea,
Luna când straluce, peste urma Ta,
Să văd răsăritul, zilei ce va fi,
Una doar sub soare, când vei reveni.

Tu mi-ai dat putere, ca să nu opresc,
Când mi-e alergarea, grea... când obosesc,
Când sub greul crucii, doar adânc suspin,
Când în grea durere, cer al Tău alin.

Mi-ai dat Doamne mie, un mângâietor,
Parte e din Tine, este un izvor,
El îmi dă nădejde, este nesecat,
El îmi dă tărie, Doamne... să nu cad.

Mi-ai dat mântuire, mult doar m-ai iubit,
Harul Tău Isuse, nu m-a părăsit,
Mi-ai dat bogăția, locului de sus,
Tu de mine Doamne, nu ai stat ascuns.

Soarele pe ceruri, Tu l-ai răsărit,
Ca să-ți vad puterea, până-n asfințit,
Așezat sub stele, sunt de mâna Ta,
Ca să pot și-n noapte, doar înainta.

Tu mi-ai dat nădejde, azi... privesc în sus,
Stau în așteptare, te aștept Isus,
Nimenea pe lume, Doamne nu mi-a dat,
Ce-am găsit la Tine, sfinte Împărat.

Am găsit iubire, doar în jertfa Ta,
Liniștea deplină, azi o pot avea,
Pacea mă-nsoțește, doar în sus privesc,
Simt a Ta putere, căci nu obosesc.

Mininat ești Doamne, minunat vei fi,
Nu vreau niciodată, a ne despărți,
Alipit de Tine, vreau să fiu mereu,
Tu-mi ești ocrotirea, Tu-mi ești Dumnezeu.
Amin