Pavel slujitorul
Autor: Augustin Tecar
Album: Epistole în versuri volumul 1
Categorie: Slujire
2 Corinteni 11:23-33
Pavel slujitorul
Și apostol pentru noi
Și-a cinstit Stăpânul,
Dând dovadă că-i creștinul
Ce nu se pierde în nevoi.
Pentru Domnu-n osteneli,
Plin de râvnă a lucrat
Cu cei ce erau fideli
Domnului fără-ndoieli,
Înapoi ei nu au dat.
Chiar și când a fost legat,
Nu l-a părăsit credința.
Și atunci neînfricat
El a scris și-a-ncurajat
Pe-ai lui cu toată stăruința.
A fost bătut de multe ori
Cu lovituri nenumărate,
Dar el la frați și la surori,
Și la ai turmei păstori
A vrut dragoste s-arate.
Nu l-au ocolit deloc
Nici primejdiile de moarte,
Dar el n-a fugit de foc
Și-a stat cu sfinții la un loc,
Greul luptei să-l suporte.
De cinci ori de la iudei
Câte patru zeci fără de una
Lovituri ce i-au dat ei,
Că-n loc de frați au fost mișei,
Dar el i-a iubit întruna.
De trei ori doar cu nuiele
I-au dat multe lovituri
Și l-au legat cu curele.
Răni îi sângerau pe piele,
Fiindcă vorbea din Scripturi.
L-au mai împroșcat cu pietre
Până au crezut că-i mort
Păgâni, cete idolatre
Care îl urau de moarte
Că le strică al lor confort.
De trei ori s-a sfărâmat pe mare
Corabia-n care plutea,
Dar Dumnezeu de la pierzare
L-a scos atunci cu mână tare,
Că pentru el lucru mai avea.
O zi și-o noapte-a fost în mare
Cu nădejdea sfărâmată,
Fără speranță de salvare,
Dar din greaua încercare
L-a salvat cerescul Tată.
În călătorii pe tot întinsul,
Pe mare, râuri și uscat,
Cu tâlhării pe tot cuprinsul
Satan voia să-i curme visul,
Dar el prin Duh a triumfat.
Cu ură i se-mpotriveau
Iudeii și păgânii la fel.
Oamenii nu-nțelegeau
Că-n slujba celui rău erau
Întunecați la cerebel.
În cetăți și în pustiu
Prin harul cel de sus primit,
Slujea Dumnezeului Viu
Și lui Hristos, cerescul Fiu,
Prin Duhul Sfânt ce l-a-nsoțit.
Și între frații mincinoși,
Adevăru-l ținea sus.
Îi ignora pe curioși
Și-ntărea pe credincioși
Prin puterea lui Isus.
În necazuri fel de fel
Și privegheri adesea,
Întărit fiind de El,
Pavel era un bun model
Și-n lucrul sfânt nu obosea.
Răbdând de foame și de sete,
În posturi deseori,
În lipsă de îmbrăcăminte,
El l-a slujit cu dor fierbinte
Și-a strâns în cerul sfânt comori.
Și pe lângă toate de afară,
Grija pentru ucenici
Era pentru el povară
Să o simtă, să îl doară
Pentru frații cei mai mici.
Dregătorul împăratului Areta
Păzea cetatea din Damasc
Și-orice ieșire cerceta,
Dar Dumnezeu din cer privea
Și-a lor speranțe se topesc.
Că Pavel e scăpat prin zid
Și duce vestea mântuirii
Ce s-a răspândit rapid
Pe tot pământul cel arid,
Prin jertfa sfântă a iubirii.
Pavel a avut curajul
Să ne-ndemne-ncredințat
Să-i urmăm exemplul
Pentru-a ne-ntâlni cu Domnul
Sus în cerul preaînalt.
Și călcând pe urma lui
Cu deplină-ncredințare,
Găsim Calea Domnului,
Intrăm pe poarta harului
Prin îndurarea Lui cea mare.
Doamne, dă-ne Duhul Sfânt
Să ne lumineze drumul,
Să fim sare pe pământ,
Să-Ți slujim cu dor și-avânt,
Noi să-Ți fim aici parfumul.
Chiar când vântul greu va bate,
Noi să mergem înainte,
Ocolind orice păcate,
Păstrând cugete curate
Și la Scripturi luând aminte.
Fă-ne, Doamne, și pe noi
Bun exemplu pentru alții,
Ca în ziua de apoi
Să fim și noi un sfânt altoi,
Să nu ne îngropăm talanții.
Amin.
(Miercuri, 15 noiembrie 2023)
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/306444/pavel-slujitorul