1. Dragostea-i cerul senin, când norii negri se-arată
Ea-i mângâiere și-alin, de-i inima-ndurerată.
Zbor e pe aripi de vis, peste oceanele vieții
Spre țărmuri din Paradis, sub razele dimineții.

R: Dragostea-i în viață, dulce dimineață
Raza cea senină când pe cer sunt nori
Către cer ne poartă, pasăre măiastră
Sus în nemurirea plină de splendori!

2. Apele mari de-or veni, focul iubirii să-l stingă
Ploi și furtuni de-or lovi, dragostea e ca o stâncă
Spinii pe fruntea de crin, din pironirea Jertfirii
Sunt pod de har preadivin, spre înstelarea măririi.