Ne bate vara-n geam cu cer senin,
Punându-și în cosițe fulgi de soare,
Și pentru-a ne seduce pe deplin,
Cu primul pas surâde-a... sărbătoare.

Ducând parfumul florii de măceș
Pe pajiștea ce-a înflorit ca ia,
Cu brațele-i din ramuri de cireș
La pieptu-i cald strânge... copilăria.

Și înflorind sub cerul de topaz
Și soarele ce-și mână bidiviii,
Ne picură în suflete extaz,
Căci astăzi ne sărbătorim copiii.

Iubindu-i, le dorim tot cei frumos
Și-am vrea pe ani să le-atârnăm odoare,
Noi suntem limitați, neîndoios,
Dar Dumnezeul nostru este mare.

O, Doamne bun, Tu ne-ai făcut părinți
Cu-acești gingași boboci de veșnicie,
De-aceea azi cu mulțumiri fierbinți
Ne închinăm și spunem: Slavă Ție!

Dar vrem să-i știm mereu sub mâna Ta,
Prezent etern de binecuvântare,
Căci dacă Tu-i vei binecuvânta
Viața le va fi o sărbătoare.

Simion Felix Marțian
Siegen, 1 Iunie, 2025