Naum 2.

Cei ce în bucăți sfărâmă
Pornește împotriva Feței Tale
Cetățuia păstreaz-o în mână
Întărește-ți coapsele Tale

Slava lui Iacov Domnul o aduce
Ca slava de-odinioară a lui Israel
Cu mâna dreaptă lupta conduce
Conduce DOMNUL slăviți-L pe El

Săgețile scapără
Cu scuturi se apără
Războinici în purpură
De faimă se bucură

Care de luptă fug furioase
Se ciocnesc ricoșând în garduri și case
Cu scuturi roșii se-avântă cu fața lor suptă
Soldați ce ocupă poziții de luptă

Asirianul cheamă oameni viteji
Dar ei se-mpiedică ca niște moșnegi
Porțile de fluvii stau deschise
Palatul cade fiindcă se năruise

Ninive-i luată fiind dezgolită
Slujnicele-i plâng puterea pălită
Fusese ca iazul din ochi plin de apă
Acum se golește și nimeni nu-l scapă

Fug, fug grăbiți ca urmăriți de ciumă
Pierdut-au curajul viața li se curmă
Jefuită cetatea fiind de toate
Pustie-i și mută și dusă departe

S-a dus culcușul acela de lei
Căci DOMNUL dărâmă temeliile ei
Carele ei le preface în fum
Iar prăzile lor vor ajunge scrum