Te văd 'naintea mea, când pașii îmi slăbesc
Și-Ți simt puterea Doamne, când eu mă prăbușesc,
Dă-mi voie să Te-ating, să-mi vindeci rana grea,
Prin crez să mă ridic, să calc pe urma Ta!

De câte ori aș vrea să mă asemuiesc,
Cu Tine, scump Isus, mai mult să mă sfințesc,
S-ascult al Tău Cuvânt, în viață să-L aplic,
Celor necredincioși, din Slovă să le zic!

Te văd în orice-amurg, în cedrii și în nori,
În macii roși din lan, în ploile din zori,
Te simt în adieri, în verdele din crâng,
În mările întinse ce valurile-și frâng!

Să nu mă lași nicicând să fiu un ipocrit,
Căci Unu-I Creatorul ce Fiul Și-a jertfit,
Să nu ascult vreodată de vorba celui rău,
A Duhului șoptire eu să aud mereu! !

Când simt că n-am izbândă și sunt debusolat,
Să vii Isuse dragă să-mi spui că nu-s uitat
Și mângâindu-mi fața, să-Ți văd rana de cuie,
Să simt o nouă viață, în inimă cum suie!

O, Dragoste Agape, noi nu știm să iubim!
Tu, Adevăr și Viață, ne-ai dat un dar sublim,
Atunci la înălțare trimis-ai Duhul Sfânt,
Să ne călăuză pe-acest bătrân pământ!

Te văd 'nainte Doamne, mi-s pașii temători,
Îți simt deplin iubirea și mă cuprind fiori,
Dar te urmez pe Cale, căci sunt încredințat,
Că m-ai salvat din moarte, când Tu Te-ai înălțat!

30/05/2025, Barcelona- Lucica Boltasu