De nu ai statornicie,
Printre valuri vei cădea,
De n-ai fapte și iubire,
Ce stă azi în fața ta? ,
Căci acel ce va cunoaște,
Tot ce este-un infinit,
Ca să facă-ntotdeauna,
Numai bine... e grăbit.

De nu-ti este temelia,
Azi zidită pe-adevăr,
În umblarea ta prin viață,
Vei rămâne un stingher,
Singur nu-i acel ce-l poartă,
Pe Isus mereu în gând,
Și prin valea umbrei morții,
Urca doar... voios cântând.

De nu ai în tine milă,
Cum și pentru tine-avea,
Pe Golgota sus pe cruce,
Domnul când iubind murea,
Nu vei ști ce e odihna,
Dăruită ce va fi,
Celui care dăruiește,
Milă sfântă... zi de zi.

De nu ai asemănarea,
Vieții tale cu Isus,
Harul dăruit din ceruri,
Îți va fi mereu ascuns,
Doar pe urma-nsângerată,
Sunt fiorii cei divini,
Nu vei ști ce este greul,
Chiar de-n greul tău suspini.

De nu ai o țintă-n viață,
Spre ce te îndrepți acum,
Cine are ceru-n față,
Urcă pe al crucii drum,
El spre mal mereu privește,
Tu spre ce privirea ai? ,
Visul tău spre ce se-ndreaptă,
Stă în față lui un Rai? .

De nu simți un foc ce arde,
De nu este el de dor,
Vei cunoaște veșnicia,
Celor care doar cobor,
Vei cunoaște doar durerea,
Focului ce chin va fi,
Dacă azi nu ești în slujba,
Celui care va veni.

Întărește-te în harul,
Din iubire revărsat,
Și rămâi mereu statornic,
O putere ți sa dat,
Luptă, luptă-ntotdeauna,
S-ajungi dincolo de nori,
Unde pregătește locul,
Numai pentru luptători.

Fii și tu samariteanul,
Pentru cel anevoios,
Cum a fost și pentru tine'n,
Suferință doar Hristos,
Să hrănești a ta ființă,
Zi de zi doar din cuvânt,
Să se nască-n tine chipul,
Celui preaiubit și sfânt.
Amin