Nu-ti plange de mila cand pare ca toate
Se naruie parca si n-au niciun sens;
Priveste 'nainte, vasleste, ca toate,
Au drumul lor, chiar de-i uneori ne'nteles.

Nu-ti plage de mila cand barca vietii
Parca in deriva pluteste 'n zadar,
Ridica-ti privirea din negura vietii
Priveste la carma si-apoi inspre Far.

Nu-ti plange de mila, chiar daca, motive,
Ai gasi zilnic poate, fara-a te osteni,
Gandeste ca astazi tu ai si motive
Pentru care uitat-ai, tu a multumi.

Nu-ti plange de mila, chiar de-ti pare ca nimeni
Nu-ti poate'ntelege al tau lung oftat,
Tu pleaca-ti genunchii si gandu-ti inalta
Spre Cel ce viată spre tine-a suflat.

Nu-ti plage de mila, crestine, nu-i vreme
Ca ranile tale sa le ingrijesti,
Ia astazi Cuvantul si mergi de-L rosteste
Acelora care spre iad se grabesc.

Nu-ti plange de mila, alearga la cruce,
Priveste la Cel ce pe ea a fost strapuns,
Multumeste-I că viată, ai primit prin al Sau sange
Ce sus pe Golgota din rane I-a curs.

Alege chiar astazi si nu-ti plange de mila,
Gaseste motive zilnic a-I multumi,
Si-atunci, Domnul slavei, va trimite spre tine
Din haru-I bogat, nespuse bucurii.

Noiembrie 2020