Mă plimb prin Paradisul udat de ploi de stele!

Mă plimb prin Paradisul udat de ploi de stele!
Pe-aici, o rază lină nu m-ar uda serios!
Sub picuri de lumină, mă simt scăldat în ele,
Iar eu devin la rându-mi o stea sclipind duios!

E linişte şi pace prin Sufletele multe
Ce dorm în desfătare, cuprinse-n Vis senin!
Nu-i nimeni lângă mine, vreun cântec să asculte
Din cele ce-s iscate de-acel şuvoi Divin

Ce cade-n nemurire prin râuri colorate,
Făcându-mă prin noapte să mă opresc la greu
Să-admir cu încântare sclipirile-adunate
Pe toate ce-s create de Bunul Dumnezeu!