Voi veghea să nu păcătuiesc cu limba
Și înaintea celui rău îmi voi înfrâna gura.
Am răbdat, am stat mut și în tăcere,
Iar Domnul mi-a dat mângâiere.

Durerea-mi este mare și inima-mi arde în mine
Și-un foc lăuntric mă mistuie-n suspine.
Doamne, arată-mi cât de trecător sunt
Și care-mi este măsura zilelor pe pământ.

Iată că zilele-mi sunt cât un lat de mână
Și eu însumi sunt doar un pumn de țărână.
Viața mea este înaintea Ta ca o nimica
Și-n fața-ncercării mă-mpresoară frica.

Orice om este doar ca o suflare
Oricât s-ar da el aicea de mare.
Omul este ca o umbră trecătoare,
Azi este verde, mâine-i ofilit pe cărare.

Toată viața se frământă degeaba
Iar sfârșitu-i vine înainte cu graba,
Strânge la comori pentru cine știe,
Nu duce niciuna cu el în veșnicie.

Doar la Dumnezeu poate să fie nădejde,
Numai El ne scapă pe toți din primejdie.
Izbăvește-ne, Doamne, de orice fărădelegi
Și nu ne lăsa de ocara lumii întregi.

Scapă-ne, Doamne, de prea multe lovituri
Și dă-ne tărie prin Cuvântul din Scripturi!
Orice om este înaintea Ta doar o suflare,
Întoarce-te, Doamne, spre noi cu-ndurare.

Ascultă-mi, Doamne, rugăciunile,
Pleacă-Ți urechea la strigătele mele!
Sunt un străin ca toți părinții mei,
Tu-mi ești nădejdea și sfântul temei.
Amin.
(Vineri, 14 august 2020)