Nu judeca pe altul când îl privești zdrobit
Nu îl vorbi de rău, să fie umilit
Căci tu nu-i cunoști nici soarta, nici destinul
Acel ce-i știe gândul e doar Hristos, Divinul

Nu ai, om muritor, nici măcar un drept
Să judeci orice suflet, tu fii mai înțelept
Căci nu e treaba ta dacă stă drept sau cade
Tu nu-i știi lupta lui, nu știi ce-n piept îl arde!

Hristos, care e sfânt și ne-a dat mântuirea,
Doar El are acest drept, să judece omenirea
Și totuși nu o face cât mai suntem în viață
El astăzi ne mai spune că-n El avem speranță! !

Dar vine o zi, om drag, când vom pleca din lume
Și-atunci Stăpânul Sfânt te va chema pe nume
În fața Lui vei sta, la sfânta judecată
Și-ți vei primi răsplata cea dreaptă, după faptă! !

Dar până-n clipa aceea, când totul va fi gol,
Nu fi judecător, nu-ți lua acest sfânt rol
De vezi vreo faptă rea sau un căzut pe cale,
Tu să te rogi în taină și să-l ridici din vale

Și Acel ce știe totul și vede orice faptă
Își va aduce aminte la judecata dreaptă
Și mila Lui cea mare va birui mânia
Dar astăzi, tu, o, om, să-ți stăpânești mândria! !

Nu fi judecător în lumea de păcat
Isus Hristos muri ca azi să fii iertat!
Dar toate ce vedem și toate ce nu știm
Le-a judeca doar Domnul, iubitul Miel, Amin!