Psalmul 102        
        
            Autor: Augustin Tecar
            Album: Psaltirea în versuri
            Categorie: Rugăciune
        
        Doamne, ascultă-mi  rugăciunea  la greu,
Nu-Ți ascunde fața în ziua necazului meu,
Pleacă-Ți urechea spre mine când strig,
Dă-mi  putere  orice  ispită  să-nving!
Iată  că  zilele  mele  pier  ca  fumul
Și spre mormânt mi se-apropie drumul.
Oasele  mele  îmi  ard  ca  un  tăciune,
Doamne, adă-mi și vremuri mai bune.
Îmi este lovită  inima, se usucă ca iarba,
Am așteptat mângâiere la oameni degeaba.
Gemetele îmi slăbesc  prea  tare trupul,
Sunt un schelet ambulant ca pelicanul.
Sunt  ca  cucuveaua  din  dărâmături,
Nădejde îmi dă doar Cuvântul din Scripturi.
Prea  adesea  nu  adorm  în  ascunziș,
Sunt ca pasărea singuratică pe acoperiș.
De multe ori mă batjocoresc vrăjmașii,
Că nu am pe calea dreaptă  toți urmașii.
Mă hrănesc cu  lacrimi  în  lumea de jale,
Totuși nădăjduiesc în harul îndurărilor Tale.
Zilele-mi sunt ca umbra  gata  să  treacă,
De-atâtea ori robul Tău nu știe ce să facă,
Aștept  în  tăcere ajutor de la Tine să vină,
Să mă-ntărească pe cale, să-mi dea lumină.
Că  Tu  Doamne, -mpărățești  din  veșnicie
Și-ai pregătit pentru cei credincioși bucurie.
Tu-i vei asculta și vei  avea milă de-ai Tăi
Și ne vei  izbăvi de oamenii vicleni și răi.
Nădăjduiesc în Domnul și nu mă voi teme,
Că El are și  pentru mine  îndurare  o vreme.
Popoarele să se teamă de Numele Domnului,
El  iubește  și  va  iubi  pietrele  Sionului.
Da, Domnul a zidit Sionul din dărâmături
Și  întărește  pe  Israel  după  Scripturi.
El ia aminte la  rugăciunea  nevoiașului
Și nu-l lasă la bunul plac al vrăjmașului.
Domnul privește de la-nălțime că-i sfânt
La  tot  ce  se  face  aici, jos  pe  pământ.
El aude gemetele celor  prinși de război,
Se-ndură  și-i  scapă  din  chin  și  noroi.
El izbăvește  pe acei ce sunt  pe  moarte,
Pentru că  judecă  totdeauna cu  dreptate,
Ca să se vestească în Sion numele Lui sfânt
Și  bunătatea  Lui  peste  întregul  pământ.
Căci va veni și ziua măreață a Sionului
Când toate popoarele vor sluji Domnului
Și  muntele  Domnului  cel  sfânt
Va  fi  centrul  întregului  pământ.
Doamne ferește-mă de toate lucrurile rele
Și nu  mă  lua  la  jumătatea zilelor  mele,
Că Tu ai întemeiat în vechime pământul
Și cerurile le-ai întins toate cu Cuvântul.
Cerurile vor  pieri, dar Tu vei  rămâne,
Și pe noi doar harul Tău bogat ne ține.
Tu ești același neschimbat din veșnicii
Și  vei  lua  în  slavă  pe  ai  Tăi  copii.
                                                    Amin.
                                   (Marți, 3 august 2021)        
Preluat de la adresa:
            https://www.resursecrestine.ro/poezii/303052/psalmul-102