pacatul
Autor: PIU CORNEL NICOLAE
Album: stropi de roua
Categorie: Diverse
Prin grădina Eden
Păcatul a început el
Când satan sa înfuriat
Pe om atunci la înşelat
Până şi azi a regretat.

De atunci sa format
Un drum rău un drum spurcat
Şi Dumnezeu sa supărat
Când omul sa înşelat
Că de Dumnezeu na ascultat.

Când lumea sa mai înmulţit
În păcat toţi au trăit.
Când Dumnezeu a văzut aşa
Că de El nu asculta
Şi mereu îl badjocorea.

Şi când răutatea omului
La culme a ajuns
Dumnezeu nu mai putea suporta
De ceea ce omul făcea
Că Lui nu i se spunea.

Pe vremea de atunci
Un om sfînt şi preacurat
Noe de Dumnezeu a ascultat
Că har şi pace Domnul ia dat
Şi a fost binecuvântat.

Dumnezeu cu Noe vorbea
Şi Lui însuşi îi spunea :
O corabie să-ţi faci
Cu cămeruţe sus şi jos
Şi să o tencuieşti cu smoală
Pe dinăuntru şi pe dinafară

Când în corabie Noe a intrat
Dumnezeu uşa a încuiat
Pământul sa cutremurat
Şi izvoarele adîncului sa rupt
Şi apă din cer a căzut.

Când apele sau înălţat
Un potop mare sa format
Şi tot ce a fost pe pământ
Sa spulberat ca pleava-n vânt.

Tu omule păcătos
Predăte aztăzi lui Hristos
Căci de nu te vei preda
În iadul veşnic tu vei sta

Lui Hristos când te predai
Inima toată să i-o dai
Nu i-o da pe jumătate
Restui plină de păcate

Isus când pe cruce a murit
În cuie şi spini a chinuit
Când a treia zi a înviat
Iadul s-a cutremurat.

Şi omul tot na înţeles
Că în viaţă are un sens
Spre acel ce la creat
Şi viaţă veşnică ia dat

Raiul El a pregătit
Pentru omul mântuit
Şi dragostea lui Dumnezeu
Eu o înving cu Domnul meu

Nui nimic mai preţios
Decât Raiul Lui Hristos
Astăzi Raiul e deschis
Vino nu vei fi respins...
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/29147/pacatul