1. Să nalţ al unității cânt,
mereu mai desluşit, mai clar,
prin traiul meu curat și sfânt,
prin veșnicul iubirii har!

R: Al unității cânt sfințit,
cu minunate armonii,
răsune-n Templul cel slăvit,
zidit din sfinte pietre vii!

2. Cântarea mea deschidă căi
spre armonie şi-nfrățiri,
fiind o punte peste văi
de dureroase despărţiri!

3. Cântarea mea unească fraţi,
iubindu-se aşa cum sunt,
căci doar uniți, pot fi nălţaţi
pe un Tabor de har și cânt!

4. Cântarea-mi fie dulce crin,
cu straiul nins și strălucit,
ce-aduce din tărâm divin,
mireasma harului slăvit!

I: Volumul 1, cântarea 241