Vorbește, Doamne, căci sunt rob
și robul Tău ascultă.
Mai toarnă-mi iar ulei în ciob,
mai dă-mi din grâul Tău un bob
și dragoste mai multă!

Vorbește, Doamne, căci în piept
mi-e inima firavă.
Nebun mă face-orice-nțelept.
Dar eu cu mai mult dor Te-aștept
în vremea de zăbavă...

Vorbește, Doamne, căci sunt gol
și-mi bate-n suflet vântul.
Căci mii de corbi îmi dau ocol,
de când pe-al inimii pristol
Ți-ai așezat Cuvântul.

Mai dă-mi din pâinea Ta un drob
și flacără mai multă.
Chiar dacă-s fiu și nu-s un ciob,
dar eu din dragoste sunt rob
și robul Tău ascultă...