Cât de frumoase sunt a Tale
Orânduiri ce-n veci rămân,
Adevăratul, Înțeleptul
și Minunatul meu Stăpân!

Ce bogații nebănuite
Din Raiul Tău mereu cobori
În cel ce-n Tine se încrede
Și-n timp senin, și-n timp cu nori!

Cât de-ntărită faci nădejdea
Din sufletul în care stai,
Cu ce putere și-ndrăzneală
Îi umpli hotărâtul grai!

O numa-n veacul care vine,
Când tot va fi descoperit,
Se va vedea, Isuse bine
Ce mare har ne-ai dăruit.

Ce bunătate nesfârșita
La Tine, Scump Isus, găsim,
Oricare-n chinurile noastre
Și ori de câte ori venim!

Ce ajutor ne dai când crucea
Și lupta ne-o simțim prea grea,
De câte ori, fără de Tine,
Am fi căzuți zdrobiți sub ea!